Mos timp

De vorba nu vrea sa stea, de inchiriat te costa viata si tot ai ramane un debitor. Haotica secunda, inmarmurita intr-un ac de ceas, tu nu prevestesti. Mos timp e un badaran, care –si fuge sania pe riduri şi fire carunte. Mos timp,mai iesi la pensie! Sa minti timpul, cand nu-i cunosti mendrele. Si-apoi ce e el? Nici stafia unui suflet traficat de boala, nici spasirea unui batran, infrant pe santierul unde chinul isi face SRL. E muza ispititoare din sanul unei femei, e crema dulce din ciocolata luata pe caiet de la Nea Mitica. E prima cearta pe care o regreti, e minutul care naste iubire in ochi nealintati. E rasul umflat, cand pijamaua e rupta intre picioare dupa o figura esuata gen Ninja. Timpul asta e idolul lui „vreau sa ma fac mare”. Te-as minti sa spun ca nu-i şi crucea crapata din cimitir ori dezamagirea dintr-un pahar de vodca. Auzi? Să minti timpul, atunci cand l-ai prins ca sta. Nici in gara, in capitala, nici intre doua tigari mentol, nici intre bucurii parcate cu simbol. Sa il minti, cand l-ai pierdut. Sa se intoarca. Timpul e sinonimul lui Incearcă…

Acest articol a fost postat in data de vineri, 8 februarie 2008 la ora 12:57 in categoria Sacul cu boabe.

Scrieti un comentariu