Materno-iubirea
Când paşii tăi miros a drumul spre casă mă gândesc că urmărindu-i voi ajunge înapoi la tine, unde orice mângâiere înseamnă un mulţumesc.
Când sute de kilometri ne despart mă gândesc că sufletul meu zboară mai repede la tine decât nişte roţi fără zimţi dirijate în aceleaşi sensuri.
Când febra unei răceli nu mă lasă să transpir şi nici să dorm îmi amintesc că trebuie să mă alint cu numele tău şi să mă vindec cu ocara ta de a nu fi fost un copil cuminte. 
Când tu nu mai eşti mi-aş dori să devin tot ce nu am fost în preajma ta…
Când tu nu mă mai cauţi mi-ar plăcea să cred că te pregăteşti să vii spre mine.
Când eu îţi repet că însemni mereu, să nu uiţi că tot atât timp voi avea nevoie de tine.
Când sânge din sângele tău sunt, când fiecare durere o simţim la indigo, când orice privire ne seamănă ca ochii, când tot dorul din lume mă face să plâng de tine, să ştii că mă bucur că m-ai dăruit, dar mai mult mă bucur că exişti pentru mine.
Dedicatie pentru mama mea, pentru toate femeile ce indura esenta acestei meserii.
Loading ...
