Caruta cu vise
Cred ca ne nastem birjari. Si manam, priceput sau nu, o caruta. In care pregatim de plecare toate catrafusele ce se iau intr-o calatorie. Intr-o teleguta, cu nod pe mijloc chitim visele. Comandam inorogilor sa prinda aripi. Ca hartoapele sa nu ne manie, indeajuns sa folosim biciul. Uneori visele sunt singura noastra avere. De frica, le ascundem. Intr-o poseta, sub un sal, in pinteni, pe o sanie naluca. Nu stim de multe ori ca teleguta facuta sardea de alte geamantane, vrajeste caruta intr-o trasura. Si nici nu vom intelege de ce lumea o vede ca pe-o diligenta. Ma intreb daca visele nu imbatranesc in asteptare. Daca nu le cresc mustati si plete pana sa devina implinite. Ma intreb daca noi nu imbatranim cumva inaintea lor. Nu toate castelele au parcare pentru trasuri. Pentru ca trasurile nu gasesc mereu castelele cautate. Dar, pana ce nu iti lipseste ceva cu adevarat, nu stii de ce iti este dor. Si abia cand ti-e dor, intelegi ce ti-a lipsit mai mult. Imi pare rau. Caci de multe ori, visele se sting. Ca niste lumanari abandonate in pragul unor usi, peste care ingerii nu pot sari. Se baricadeaza in baloane de intuneric. De frica sa nu fie ranite. Si mintite ca, in fiecare se intregesc si adeveresc. Suntem insotiti de vise imune. Atat de imune ca nu pot fi muribunde. Desi sensul lor se defaimeaza, desi gustul lor e searbad, desi insufletirea lor e un soroc amanat. Probabil ca razi. Si-mi tii o teorie ca visele nu tin de foame. Ca la trasura se mai strica vreo roata, se mai pierde un surub. Asta nu inseamna ca tu n-ai vise. Visul tau e sa nu mori de foame, sa ai bani pentru a-ti cumpara piese de rezerva. Destui birjari n-au sufletul virgin. Nu sunt demni sa poarte uniforma cu care se-arata la drumul mare. Pentru ca isi lasa visele in coma. Ori pentru ca le pun in bratele copiilor, desi ei nu pot duce atat. Mie mi-e clara o imagine. Ca zorii, cand felinarele trasurii inceteaza tura ne gasesc mai mereu dormind cu capul pe teleguta. Ca am incalzit-o adormind. Doar noi, ghemuiti de frig, ne incapatanam sa nu simtim capriciile vremii. Care aproape niciodata nu vine cu o pilota, lunga cat un vis.
Loading ...
