Copii născuţi bătrâni
Respir printre atâţia trădători de bătrâneţe! Printre unchiaşi şi blendărăi, printre fosile care pufăie, după ce sorb frăgezimea nevinovaţilor. Le pipăi feţişoarele nemutilate, clare ca lacrima viţei de vie. Căci nu costă nimic să mângâi pe furiş vioiciunea, care ca orice altă sprinteneală se hodorogeşte pe drum. Mă mint ca orice mincinos care se vrea convingător că lumea nu e trecută de vremea măritişului. Că mă uit în ochii nesurpaţi ai unor copii şi nu ştiu să citesc alfabetul neputinţei. Dar când acolo, văd candele tinere cu siluete delicate, care pe sub pielea focului se războiesc cu junghiul. Simt copii sticloşi ridaţi prematur, care s-au proptit de false maturităţi. Văd fantome care bântuie flămânde bunătatea şi curăţenia. Văd hoţi unşi eroi, simt cum fineţea obrazului se ondulează, stoarsă de spiritul dreptăţii. Respir printre babalâci. Care n-au ani câte păcate. Care n-au remuşcări câte greşeli. Respir printre farsori care injectează realitatea. Pe ei îi mângâi zilnic şi îi văd copii. Pe acei şarlatani pricepuţi care habar n-au să trăiască, fiindcă sunt ocupaţi să fure trăirea altora. Pe acei impostori camuflaţi în veşti bune, care păcălesc atât de bine foamea, nevoia de siguranţă. Respir printre martalogi cu trupuri obeze şi dezbrăcate de credinţă. Mângâi cu mâini curate versiuni umane contrafăcute. Xeroxate şi expediate într-o lume care plânge după copii adevăraţi. După altă foaie, alt caiet. După limpezime, şi-altă inocenţă. Nu ştiu unde sunt copiii lumii mele. Dacă se nasc tineri sau direct bătrâni. Sau daca ultima lor lecţie e tocmai aceea despre cum să mori tânăr, când te-ai născut moşneag.
Loading ...
Cryss a spus:
The Curious Case of Benjamin Button……
alex mazilu a spus:
http://www.alexmazilu.ro/copii-odinioara
ANNA a spus:
Buna sa-ti fie inima, specialo! Multumesc pentru minunile mici,dulci si triste;
Iti spun si tie, asa cum spun tuturor celor de care-mi pasa : Nu te risipi, nu lasa anii sa-ti treaca printre degete, jertfindu-te de frumusetea lor…Caci vine o vreme cand nici macar regretele nu ne mai sunt de ajutor!