Iubeste-ma in Septembrie…
Sa stii ca vine. Am framantat o lipie din cuvinte fragede, ca sa-ti intampin toamna. Nu mi-a venit o idee mai buna decat sa te chem, ca in fiecare Septembrie, acasa. Am facut curatenie ca sa te-asterni doar tu, cu toanele tale si cu frunzele fara aripi. Am strans apa de ploaie in caldaruse si mi-am facut o lista lunga cu tot ce iti lipseste. Si, mai intai, vreau sa-ti dau iubire. Sa vii cu sacul, cu sacosa sau cu plicul. Vreau sa-ti dau iubire si te astept frumoasa, chiar si cu datorii. Vreau sa-ti dau iubire si te astept nebarbierit, nu conteaza, nu asta te defineste. Vreau sa-ti dau iubire, nu cu pipeta, nici cu lingurita. Ci atat cat poti duce pana la sufletul tau, vesnic neplatit, dar mereu incarcat precum spinarea unui magarus. Vreau sa- ti dau iubire. Nu trebuie sa-ti iei liber de la serviciu si nici sa ceri voie sotiei. E genul de iubire necesara care te construieste dupa vreun cutremur. Vreau sa-ti dau iubire de Septembrie si niste papuci cu care sa ma enervezi dupa amiaza cand ii tarasti lenes. Vreau sa-ti dau iubire cand desfaci pumnul transpirat si sa dai cu mine o raita prin bobii aceia multi, ca si cand ne-am juca in paner cu un strugure partial copt. Vreau sa- ti dau iubire si sa te rasfat in luna mea de peste an, asa ca nu ma supar daca te prefaci un orfan simpatic. Vreau sa-ti dau iubire si pentru asta iti voi scrie mult, pentru ca seara sa nu mai ai nevoie de caldura unei paturi. Stiu ca zambesti fiindca te mira ce-mi mai trece prin minte, dar eu am invatat-o sa se ia in brate cu sufletul, asa ca vreau sa-ti dau iubire. Care are ochi ruginii si piele mata, cojoc uscat si zambet de luna plina. Nu ma cauta pentru rezervari, programari, nu am nimic lumesc si protocolar in plan. Am doar 30 de zile intr- un an in care vreau sa-ti dau iubire neaparat. Daca toate astea ti se par prea grele, daca ti se pare prea mult si esti coplesit, fa un exercitiu de dragul a ceea ce poti fi. Iubeste- ma in Septembrie…



Crysty a spus:
“Vremea iubirilor noastre-a fost vara fugara,
vara tarzie-a pus capat grabitului zbor.
Parca vad cum plecai pe nisip-strigau,
strigau si piereau in septembrie mainile tale”.
(Baconsky)
kol a spus:
da, frumos. dar astfel de ganduri asternute pe foaie ar trebui lasate sa zburde in voie doar in capshorul autorului. corect, nimeni nu e obligat sa citeasca si sa inteleaga ce vrea sa transmita respectivul <artist< (asta numai daca el asa se crede) dar internetul e prea mare si plin de asemenea creatii …originale. e obositor. in plus, cei care scriu si posteaza pentru ca si altii sa citeasca astfel de creatii au un complex, destul de greu de vindecat. majoritatea, adica vreo 98 la suta dintre ei se cred talente cu radacini adanc infipte in originea si viitorul litteraturii universale. nu doar romanesti. keep it real, nu orice zboara se mananca.
“Iubeşte-mă în Septembrie…” « Emmazeicescu's Blog a spus:
[...] “Sa stii ca vine. Am framantat o lipie din cuvinte fragede, ca sa-ti intampin toamna. Nu mi-a venit o idee mai buna decat sa te chem, ca in fiecare Septembrie, acasa. Am facut curatenie ca sa te-asterni doar tu, cu toanele tale si cu frunzele fara aripi. Am strans apa de ploaie in caldaruse si mi-am facut o lista lunga cu tot ce iti lipseste.” “Si, mai intai, vreau sa-ti dau iubire. Sa vii cu sacul, cu sacosa sau cu plicul. Vreau sa-ti dau iubire si te astept frumoasa, chiar si cu datorii. Vreau sa-ti dau iubire si te astept nebarbierit, nu conteaza, nu asta te defineste. Vreau sa-ti dau iubire, nu cu pipeta, nici cu lingurita. Ci atat cat poti duce pana la sufletul tau, vesnic neplatit, dar mereu incarcat precum spinarea unui magarus. Vreau sa- ti dau iubire. ” continuarea aici [...]
Septimiu Ilea a spus:
Emma, esti oare acea persoana inabusita de vulcanul de iubire pe care il poarta in ea?Septembrie, pentru mine, cu nelipsitele restante, sesiunea de “mariri de note” la Bucuresti, era o luna de vis. Te vad undeva prin Parcul Gradina Icoanei mergand cu un curs in mana spre o destinatie necunoscuta…. Vrei sa-ti spun cum erai imbracata, ce aer aveai? Septembrie…