4 ani cu tine

Azi ma tem mai putin ca nu ma cunosti, ma tem mai putin ca nu ai sa revii. Ma tem si mai putin ca o sa pasesti incaltat, ma tem de o mie de ori mai putin ca nu o sa fiu o gazda buna. Pentru ca te iubesc atat de tare, asa cum iubesc reintoarcerile tale. Asa cum iubesc urmele vizitelor. Asa cum imi iubesc incercarea de a te pastra acasa. Niciodata nu am stat departe de tine. Pentru ca m-ai surprins, m-ai incurajat si mi-ai muncit increderea. Spune-mi ca esti sănătos! Ca viata ta, desi nu s-a lungit, s-a arcuit ca un zambet. Ca grijilor tale, desi nu au disparut, le-ai desenat mustati. Ca nereusitele tale, desi te apasa, erau de fapt niste realizari mai mici. Imi doresc in continuare sa-ti arunc in viata macar un bob. A mea casa n-are usi, ceasuri sau parcari. E saraca si niciodata primavara, insa a mea. Dar e atat de plina, imbobocita de-o gramada neasteptata! Ti-am spus candva sa lasi fereastra sufletului deschisa. Indiferent de ce as fi vrut, iti multumesc ca ai trecut pe aici. Oricat de putin te-ai aratat. Daca nu te-am convins, nu inseamna ca am gresit. Ci doar ca mai am timp. Sa astepti. Sa-ti explic. Stapana bobilor iti multumeste pentru cei patru ani care niciodata n-ar fi fost atat de frumosi fara ca tu sa faci parte din viata ei. Te iubesc si iti multumesc ca indiferent unde te-ai aflat, nu ai uitat niciodata drumul spre casa. La multi bobi, prieten drag!

Cu consideratie,

Stapana Bobilor