20 iulie 2011 - Postat de andreea- 1 Comentariu
Sa te pastrezi. Asa cum imi pazesc eu cu grija sufletul cand mi-e teama de oameni caini si de stricaciuni cu chipuri angelice. Sa te pastrezi asa cum am eu grija sa protejez de cutiile de carton in care au sezut cadouri mici de la prieteni mari. Sa te pastrezi asa cum pun eu bine [...]
16 iunie 2010 - Postat de andreea- 1 Comentariu
Am auzit ca viata e plicul adanc al unei poezii. In care incape talcul, incape socoteala, apoi lotul de vesti si chipul mesagerului. Ca orice destinatar dependent de calea postala, exploatam incarcatura de idei si sentimente, ca pe un predicat jertfit placerii. Si iubim fiecare scrisoare inmagazinata in suflet, asemenea unui cod genetic, primit la [...]
6 octombrie 2009 - Postat de moderator- 2 Comentarii
N-am sa las viata sa-si vada de viata. Nu am nevoie de toti normalii imbranciti de doruri neconsumate. N-am sa mai deschid lumea fabuloasa. Inchisa de un zapacit ce-si pierde ridul in drum spre marea lui iubire. N-am sa mai lupt cu eminentele despartiri distinse. Si nu-mi foloseste la nimic sa tapisez iluziile cu o [...]
6 septembrie 2009 - Postat de andreea- 23 Comentarii
26. Azi. Eu. Si toamna mea.
2 septembrie 2009 - Postat de andreea- 10 Comentarii
Industria e un instrument. Epuizat pentru a impaca nevoile, acolo unde doua maini nu ajung. Julieta e un produs. O potiune pentru care te imprumuti de timp, de bani. O exigenta multumitoare pentru minciuni potrivite. Poti cauta Julieta bleaga, ce deceptionata isi rupe tocul in intersectie. Poti tine calea Julietei care dincolo de un liber [...]
28 iulie 2009 - Postat de andreea- 12 Comentarii
“Drag Destin, Nu o sa te intreb ce mai faci. Stiu ca iti urmezi cursul. Am nevoie cu disperare de iubire. Daca se poate, azi sau maine. Sa nu mi-o aduci in ultima zi a vietii, pentru ca nu ma va gasi acasa. Poate o sa imi faci rost si de nitica putere. Caci, [...]
22 iulie 2009 - Postat de andreea- 3 Comentarii
Marea dragoste a desertului ramane floarea vie. Marele sau esec este duna impotenta. Arsita, dospeala nisipoasa si poate cerul netaiat de lacrimi. Ca o femeie resemnata, imensa uscaciune stie doar sa se strecoare din brate, palme, priviri. Cu egoismul din halucinatiile si iluziile unui ratacit, care n-a aflat ca dupa graba ramane oboseala.
15 aprilie 2009 - Postat de andreea- 4 Comentarii
E vremea globurilor pufoase. A cuibarelor de peri fini, inaripati in pudrarea vantisorului. E vremea sa existi. Ca o iluzie cu fundul in sus, fascinanta ca rasturnarea unei clepsidre batrane. E sorocul papadiilor clandestine. Al celor ce s-au ospatat destul cu perle de roua. E vremea sa vezi. Cum mainile creatiei au desavarsit nimicuri inclinate [...]
1 aprilie 2009 - Postat de andreea- 0 Comentarii
Stiu ce ne face mai corecti. Gandirea lucida. Care ne tot promite ca nu va mai fi subiectiva. Dar ce te faci cand ea nu se lupta cu constiinta, ci cu orgoliul? Care paleste ca o palma grea obrazul nevinovat, neintors. Stiu ce ne face mai corecti. Motivul puternic. Care ne tot promite ca e [...]
1 martie 2009 - Postat de andreea- 0 Comentarii
Primavara tuturor verilor din tine s-a intors acasa. Imbietoare si frageda ca un fir nepieptanat de iarba. Rostogol pe intaia raza de soare, ma prefac in lacramioare, ghiocei si branduse si toporasi. Si ies din sera visarii, ca sa imbuc zambile cu lacrimi in ochi. Si lalele care se uita indragostite la bolta eliberata de [...]